România, cel mai mare expor­tator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare expor­tator de grâu, cu o puternică prezenţă şi influenţă în bazinul Mării Negre, are nevoie de o bursă proprie de cereale, aşa cum au pieţele mature, America ori Franţa, consideră fermierii locali, astfel încât să existe o transparenţă în piaţă şi preţurile să fie negociate corect.

În contextul în care inovaţia teh­nologică avansează cu paşi rapizi, agricultura nu rămâne în urmă. Chiar dacă în România transfor­marea se produce într-un timp mai mare, pentru că unele tehnologii, deşi sunt interesante pentru fermieri, sunt inacce­sibile financiar în prezent, progresul este inevitabil şi schimbările deja se văd, a fost una dintre concluziile ediţiei din 13 mai a emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

Cornelius H Group, companie activă în Marea Britanie în domeniul instalării de sisteme de geamuri, care în 2023 a devenit unicul acţionar al Dulcinella, o reţea de 20 de magazine cu produse de cofetărie şi patiserie în România, ar urma să mute fabrica de la Târgu-Neamţ (judeţul Neamţ) la Bucureşti, în urma unei investiţii estimate la 10 milioane de euro, potrivit propriilor informaţii.

România, al doilea cel mai mare crescător de oi al Uniunii Europene, dar nu şi în top cinci producător de carne în această industrie, ar putea învăţa din modelul neozeelandez cum să-şi valorifice potenţialul, consideră Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei Agricole Integrate Ţara Mea, cea mai mare din România după numărul de membri.

Ionut Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company şi preşedintele Cooperativei Ar­ge­dava Novaci, crede că, având în vedere că agricultura şi în special legumicultura au nevoie de multă forţă de muncă, care de multe ori este greu de găsit, fermierii trebuie să investească în tehnologie pentru a asigura măcar producţia internă.

Tradiţionalul miel întreg, simbol al sărbătorii Paştelui, a fost înlocuit de drobul la bucată, pulpa, pastrama sau cotletul de berbecuţ, odată cu mărirea preţurilor cu circa 10% comparativ cu anul trecut, spune un producător de preparate din carne din Bucureşti. Clienţii s-au adaptat vremurilor şi posibilităţilor, iar în loc să cumpere cu 550 de lei un miel de 10 kg, preferă să ia cu 40 de lei o bucată de drob de 1 kg.

Există state din Uniunea Europeană care şi-au stabilit nişte priorităţi în zona de pro­ducţie agroalimentară, strategie care a venit la pachet cu o serie de sisteme de susţinere a acelei categorii, în concordanţă cu normele comunicare, iar acest model ar putea fi folosit şi de România pentru a-şi creşte competitivitatea pe anumite categorii de produse, crede George Bădescu, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care reuneşte toţi actorii principali din comerţul alimentar şi nonalimentar.

Companiile din in­dustria alimentară româ­nească au nevoie de extindere, fie prin creşterea capacităţii de producţie prin investiţii de la zero, fie prin achiziţii, pentru a satisface cererea pieţei locale şi a face export. Ţări din vestul Europei, precum Olanda, au găsit o modalitate de a se dezvolta, iar tendinţa aceasta o să vină şi în România, consideră George Safir, director general, grupul Safir, producător de carne din Vaslui.

Nicu Aurel Bumb, directorul fabricii Mirdatod, companie antreprenorială care produce inclusiv brandul Telemea de Ibăneşti, recunoscut şi protejat în Europa, spune că fabrica exportă circa 5% din producţie, dar următorul pas în dezvoltarea afacerii este certificarea la nivel mondial care i-ar permite companiei să exporte în ţări din afara UE.

Marinela Petran, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Arădeanca, organizaţie care reuneşte mai mulţi producători, inclusiv cei trei care produc Pita de Pecica IGP, crede că antreprenorii din agribusiness înţeleg în mod greşit termenul greşit de asociere şi că ar trebui să fie mai multe astfel de organizaţii la nivel naţional pentru ca industria alimentară locală să crească.