Liniştea a domnit pe piaţa valutară în primul trimestru (T1) din 2024, cursul valutar fiind relativ stabil, în jurul nivelului de 4,97 lei/euro, comparabil cu cel de la finalul anului trecut, în timp ce volumul mediu zilnic al tranzacţiilor valutare a fost de circa 2 mld. euro.
Influenţe favorabile asupra stabilităţii surprinzătoare a cursului valutar, care au adus chiar şi unele episoade de apreciere a leului în faţa euro, au venit în ultimii ani de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat româneşti (adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, împrumuturi externe ale statului sau din investiţiile străine directe, pe lângă încasările din exporturi.
Una dintre întrebările care se conturează în acest context este cine câştigă şi cine pierde din stabilitatea cursului valutar? Stabilitatea cursului valutar leu/euro este „mană cerească“ pentru investitorii străini din România, inclusiv pentru cei de portofoliu. „Într-adevăr, investitorii sunt printre câştigători. Ei câştigă din diferenţialul de dobândă pe de o parte, iar pe de altă parte câştigă când schimbă valuta în lei, obţin mai mulţi lei“, a explicat Aurelian Dochia, analist economic.
„Deci câştigă din dobânzile mari, dar şi din această stabilitate a cursului valutar“
Printre perdanţi cei mai importanţi ai stabilităţii cursului valutar el aminteşte exportatorii, care “sunt prinşi în foarfeca creşterii preţurilor de producţie, a preţului la gaze, a salariilor” şi nu pot obţine mai mult din preţurile la vânzare, în euro, la export. “Ce obţin din transformarea preţurilor în euro este insuficient pentru costurile de producţie pe care le au.”
Un semnal la care trebuie să fim atenţi este faptul că avem un deficitul comercial mare, care s-ar putea să fie nesustenabil la un moment dat, iar şocul va fi mare, atenţionează Dochia.
